Arta generată de AI nu este protejată prin drepturi de autor în SUA!
  • Judecătoarea Beryl Howell spune că autoritatea umană este o „cerință fundamentală a drepturilor de autor
  • Decizia vine într-un moment în care dezbaterea despre AI și drepturile de autor se intensifică
  • Stephen Thaler, inventatorul Creativity Machine, spune că va face recurs

Arta generată de AI nu este protejată prin drepturi de autor în SUA

Arta generată de AI este în aceste zile un subiect fierbinte pe continentul american. O instanță din SUA a decis că operele de artă generate de AI nu pot fi protejate prin drepturi de autor.

În hotărârea sa de vineri (18 august), judecătorul de la curtea districtuală din SUA, Beryl Howell, a spus că drepturile de autor nu au fost niciodată acordate pentru lucrările care nu au lipsit de orice mână umană călăuzitoare și că ființele umane sunt o „parte esențială a unei revendicări valide privind drepturile de autor”.

Howell conducea un proces împotriva Oficiului pentru Drepturi de Autor din SUA, după ce acesta a refuzat dreptul de autor lui Stephen Thaler pentru o imagine pe care a generat-o folosind AI. Thaler a încercat să dețină drepturi de autor asupra unei imagini în numele unui algoritm pe care l-a numit Creativity Machine.

Când Biroul pentru Drepturi de Autor a dat decizia de respingere finală anul trecut a cererii, Thaler a decis să dea în judecată organismul pentru decizia sa presupusă „arbitrară” și „capricioasă”, despre care a considerat că era împotriva legii.

În declarația sa, judecătoarea districtuală a spus că autoritatea umană este o „cerință fundamentală a drepturilor de autor”. Cu toate acestea, a recunoscut că omenirea „se apropie de noi frontiere în domeniul dreptului de autor”, unde artiștii vor folosi AI ca instrument pentru a crea noi lucrări.

Iată declarația ei:

„Atenuarea crescută a creativității umane de la generarea reală a lucrării finale va ridica întrebări provocatoare cu privire la cât de mult este necesar aportul uman pentru a califica utilizatorul unui sistem de inteligență artificială drept „autor” al unei lucrări generate”.

Dezbaterea despre AI și drepturile de autor s-a intensificat de când instrumentele AI generative, precum ar fi ChatGPT, au devenit populare.

Luna trecută, mii de autori, printre care Margaret Atwood și Jodi Picoult, au semnat o scrisoare prin care cer ca OpenAI, Alphabet și Meta să nu mai folosească munca lor pentru a antrena modele AI fără „consimțământ, credit sau compensație”.

Această dezbatere vine și într-un moment în care Writers Guild of America și Screen Actors Guild continuă să conducă greva de la Hollywood, iar plângerile lor includ utilizarea tehnologiei AI fără o compensație echitabilă pentru scenariști și actori.

Dar Thaler nu este mulțumit de decizia instanței și intenționează să facă recurs. „Suntem în dezacord cu interpretarea instanței a Legii privind drepturile de autor”, a spus avocatul său, potrivit Bloomberg Law.

Ce înseamnă această decizie pentru artiștii AI?

Decizia judecătorului Howell este o înfrângere majoră pentru artiștii AI. Acele persoane care sperau să poată proteja operele lor de artă prin drepturi de autor. Decizia înseamnă că artiștii AI vor trebui să găsească noi modalități de a-și proteja munca, cum ar fi prin licențiere sau prin utilizarea de instrumente AI care nu sunt acoperite de drepturi de autor.

Decizia este, de asemenea, o înfrângere pentru industria tehnologiei, care spera să poată folosi munca artiștilor AI fără a fi nevoită să plătească. Decizia înseamnă că industria tehnologiei va trebui să găsească noi modalități de a obține acces la munca artiștilor AI. Ca de exemplu licențierea sau prin crearea de propriile instrumente AI.

Ce înseamnă această decizie referitoare la arta generată de AI pentru viitorul drepturilor de autor?

Decizia judecătorului Howell este un semn că legea drepturilor de autor nu este pregătită pentru era AI. Decizia înseamnă că legea drepturilor de autor va trebui să fie actualizată pentru a ține pasul cu progresul tehnologic. Dar îndrăznesc să sper că nimic nu va pune căluș creativității umane. În caz contrar, vom fi cotropiți de o realitate artificială unde mulți ne vom simți străini. Mai ales aceia care nu gândesc în 1 și 0. Altfel vom fi asemeni vulcanienilor din Star Trek și cu siguranță nu ne dorim asta. Arta înseamnă înainte de toate emoție. Oamenii sunt oameni tocmai datorită faptului că au emoții. Un robot sentimental nu e robot 100%. Iar hibridizarea om-mașină, deși poate să fie interesantă într-o nuvelă SF, este horror în viața reală. Se vorbește mult prea mult despre eficiență cu orice preț în zilele noastre.   

Ce putem să concluzionăm de aici?

Când vorbim de drepturi de autor, mai întâi de orice vorbim de libertate de creație. De lipsă de constrângeri. Iar AI oricâtă tehnologie ar incorpora, rămâne legată de o rețea. Este o părticică dintr-o rețea. iar geniile creative tocmai asta au făcut: au rupt barierele! Au ieșit din rețelele cotidianului anost. Ceea ce un robot dotat cu AI nu va putea face niciodată. Cel puțin deocamdată.

Mai degrabă putem să ne uităm cu simpatie la un elefant care pune culori cu pensula pe o pânză. Sau la o maimuță care zdrăngăne pe clapele unui pian. Chiar dacă animalele acestea nu știu ce fac, măcar sunt dotate cu emoții. Ceea ce AI, cu toată părerea de rău (sau nu!), chiar nu posedă.

Decizia judecătoarei din SUA este, pe de altă parte, un semn că viitorul drepturilor de autor va fi mai complex decât am putea crede. Spre bucuria celor care mai cred încă în creativitatea umană! Și din fericire suntem încă mulți!

Lasă un răspuns

Scroll to Top