FOMO (Fear of missing out) este un fenomen care a fost studiat oficial pentru prima dată în 1996 de strategul de marketing Dan Herman, dar există de sute de ani. Acronimul FOMO s-a adăugat în dicționare de-abia în mileniul 3 și a fost un candidat principal pentru Cuvântul anului al Societății Americane de Dialect în 2011.
🔻
Frica de a pierde de tip FOMO este un răspuns emoțional la credința că alți oameni trăiesc o viață mai bună, mai satisfăcătoare sau că persoana ratează oportunități importante. FOMO duce adesea la sentimente de neliniște, nemulțumire, depresie și stres. Creșterea rețelelor sociale a amplificat și prevalența FOMO în ultimii ani. Datele sugerează că este cel mai răspândit sentiment de frică printre mileniali.
Legătura dintre FOMO și amigdala cerebrală
Amigdala cerebrală este o componentă fundamentală a sistemului nostru emoțional. Ea are legături complexe și cu alte părți ale creierului: cortexul prefrontal, hipotalamusul și alte structuri implicate în reglarea emoțiilor și comportamentelor. Funcțiile amigdalei cerebrale pot fi influențate de factori genetici, experiențe de viață și stări de sănătate mentală.
🔻
Amigdala cerebrală se referă la o pereche de structuri neuronale situate in creier. Ea face parte din sistemul limbic, o regiune a creierului asociată cu emoțiile, memoria si comportamentul social. Amigdala cerebrală are un rol major în procesarea și reglarea emoțiilor. Mai ales a celor legate de răspunsul la amenințări și frică. Și uite cum ajungem iar la FOMO!
🔻
Într-un studiu din 2013, un grup de psihologi au definit FOMO ca fiind: „o temere generalizată că alții ar putea avea experiențe pline de satisfacție din care cineva este absent”.
🔻
Într-un alt studiu din 2021 publicat de „The World Journal of Clinical Cases”, Mayank Gupta și Aditya Sharma au concluzionat că FOMO poate fi asociată cu o serie de experiențe și sentimente negative de viață, inclusiv:
- lipsa de somn;
- abilități și experiențe de viață reduse;
- tensiune emoțională;
- efecte negative asupra bunăstării fizice;
- anxietate;
- lipsa controlului emoțional.
Funcțiile principale ale amigdalei cerebrale includ:
- Răspunsul la amenințări. Amigdala cerebrală joacă un rol crucial în detectarea și evaluarea amenințărilor potențiale din mediu. Ea ajută la activarea răspunsului „luptă sau fugi” în/din fața pericolelor.
- Generarea emoțiilor și stocarea amintirilor emoționale. Amigdala cerebrală contribuie la formarea și stocarea amintirilor emoționale, în special a celor legate de evenimente cu un conținut emoțional puternic. Traumele majore, dar și experiențele foarte plăcute.
- Reglarea reacțiilor emoționale. Amigdala cerebrală are un rol însemnat în reglarea și coordonarea reacțiilor emoționale. Ea poate amplifica sau diminua intensitatea răspunsurilor emoționale. Astfel, influențează modul în care răspundem la diverse situații concrete de viață.
- Interacțiunile sociale. Amigdala cerebrală joacă, de asemenea, un rol important în procesarea și înțelegerea semnalelor sociale. Dar și în recunoașterea expresiilor faciale ale altor persoane, fapt esențial în interacțiunile sociale.
Cum afectează această frică de a rata oportunități viața femeilor?
FOMO, sau teama de a rata ceva (lucru, eveniment), este o emoție puternică care poate avea un impact semnificativ asupra vieții femeilor. Este important ca ele să înțeleagă că acest sentiment de anxietate și frustrare poate apărea atât în contextul vieții reale, când ratează evenimente sociale sau oportunități profesionale, cât și în mediul online, atunci când își compară viața cu a altor femei (mai ales). FOMO poate genera sentimente de inferioritate, neîmplinire și invidie. Chiar mai acute decât în cazul bărbaților!
Impactul negativ al FOMO asupra sănătății psihice și fizice
FOMO nu este doar un sentiment neplăcut, ci poate avea efecte serioase asupra sănătății noastre. Este asociat cu stresul cronic, anxietatea, depresia, insomniile și chiar dependența de tehnologie. Presiunea de a ține pasul cu ceilalți poate deveni copleșitoare și afecta negativ sănătatea mintală. Dar și pe cea fizică, prin fenomene de somatizare.
🔻
Prin urmare, gestionarea FOMO-ului este esențială pentru a avea o viața sănătoasă și echilibrată. Există metode de a scăpa de FOMO. Hipnoza, meditația, de exemplu, te pot ajuta foarte eficient în acest sens, dacă lucrurile sunt într-o fază incipientă. În cazuri grave apelează întotdeauna la psihoterapeuți cu experiență.
Strategii pentru a depăși FOMO și a te concentra pe dezvoltarea personală
- Redu timpul petrecut pe rețelele sociale și alege cu atenție ce pagini și persoane urmărești. Limitând expunerea vizuală la viața altora pe mediile online, poți reduce sentimentul de invidie și comparațiile constante cu alte persoane.
- Concentrează-te pe prezent și bucură-te de momentele pe care le trăiești tu însăți, fără să te mai gândești la ce fac ceilalți. Învățând să trăiești în prezent, poți să scapi de anxietatea legată de ceea ce s-ar putea întâmpla sau nu în viitor.
- Practică recunoștința pentru lucrurile bune din viața ta și nu le compară cu ale altora. Fiecare persoană are propriul drum și succesul tău nu trebuie să fie măsurat în funcție de standardele altora.
- Stabilește-ți obiective personale și lucrează pentru a le atinge, fără să te lași influențat de presiune socială. Având scopuri clare și personale, vei putea să te focusezi pe dezvoltarea ta, nu pe așteptările altora. Nu te lăsa afectată de gura lumii. De ceea ce spun prietenii, vecinii, colegii, unele rude. Altfel nu vei trăi viața ta, ci vei încerca fără succes să trăiești după standardele lor. Iar asta în 99,99% din cazuri este calea directă spre nefericire!
- Conectează-te prioritar la tine însăți. Iar cu ceilalți preferabil ar fi ca să socializezi în mod direct, nu online.
- Caută activități care să îți facă plăcere. Dezvoltă-ți abilitățile, nu uita nici de hobby-urile tale. Este important să îți acorzi timp pentru a face lucruri care îți aduc bucurie și satisfacție personală. A pierde ore în șir zilnic pe rețelele sociale fîcând scrolling nu se poate numi hobby!
- Comunică deschis cu prietenii adevărați și familia și cere-le sprijin dacă ai nevoie. Prietenii reali (nu virtuali!) și familia pot fi un suport esențial în lupta împotriva FOMO-ului, oferindu-ți înțelegere și sprijin atunci când te confrunți cu această emoție distructivă.